flu3

Când răceşte soţul…

fluCând copilul este răcit şi crezi că mai rău de atât nu se poate, viaţa îţi mai dă o lecţie: răceste şi soţul.
La primul strănut al pruncului, soţul sare ca fript. A luat răceală de la cel mic! Încotoșmănit cu cea mai groasă pătură din casă, al cărei loc este ştiut doar de el şi pe care o scoate de la naftalină în vremuri de restrişte, se târăşte anevoie până la bucătărie şi scotoceşte în punga cu medicamente. Paracetamol, paracetamol sinus, …fen pentru răceală şi gripă, pune de două ceaiuri în două ibrice separate, unul pentru răceală şi altul pentru gripă şi apoi îşi face şi o ţuică fiartă. Orice, numai să-i oblojească ipohondria. Prima reacţie? Nu intra în panică! Te întreabă cu o voce stinsă şi gâjâită unde este termometrul. Simte că arde. Tu cum de nu simţi de la distanţă? Îmi apropii mâna de fruntea lui şi temperatura pare normală. Bărbatul este expert în propria-i diagnosticare, aşa că nu îndrăznesc să pronunţ concluzia cu glas tare. Cine sunt eu, femeie sarcastică, să pun la îndoială valenţele lui doctoriceşti, moştenite din tată-n fiu? După atâţia ani de răceli îndurate, ştie el singur ce are şi mai ales ce e de făcut! Îi înmânez termometrul. Constată singur că temperatura este normală şi răsuflă uşurat, multumit că a luat toate măsurile necesare la timp. Am o vagă idee că i-ar fi cald de la pătura de lână, dar nu zic nimic. Îşi va da el seama singur.
Cu pătura în spate şi cu termometrul în colţul gurii, se bagă în pat şi-şi trage plapuma până la dinţi. Se pune pe dârdâit şi clănţănit de dinţi şi cere îndurare divină pentru necazul care s-a abătut asupra lui. Se gândeşte dacă o să supravieţuiască. Delirează patetic: pocăiţi-vă! Sfârşitul este aproape! Până reacţionează Cel de Sus, te roagă pe tine să tragi draperiile, pentru că lumina îi face rău la globii oculari. Şi să faci linişte în casă, pentru că-l doare capul. A! Şi să-i aduci o rolă de hârtie igienică la căpătâi. Nu se ştie niciodată. Îşi aminteşte că a văzut la televizor că e epidemie de nu ştiu ce. Nu a ajuns şi în România, e drept, dar poate că e el primul caz. Tuşeşte puţin, ţinându-se dramatic de piept.
Îţi vine să strănuţi dar nu îndrăzneşti. Nu-ţi permiţi să te îmbolnăveşti când e el bolnav. Cu copilul te mai descurci tu cumva, dar cu soţul răcit eşti într-o situaţie fără ieşire. Răceala bărbatului este mai gravă decât o răceală obişnuită? Cu siguranţă! Mârâi şi te gândeşti cum să-l creşti pe cel mic, ca să nu preia modelul tatălui. Şi atunci, îţi vine ideea salvatoare: chemi soacra să-şi îngrijească odorul! Se numeşte delegarea sarcinilor. Fiecare îngrijeşte de copilul ei şi îi punem noi cumva pe picioare. Abia apoi o să văd dacă am loc să mă îmbolnăvesc şi eu.


4 thoughts on “Când răceşte soţul…”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *