" />

Luat pe nepregătite

index

Este vorba despre soţul care pleacă doar cu copilul, fără rucsacul din dotare, că nu dă bine în parc. Şi îi e lene să-l care. La ce îi trebuie atâtea lucruri pe care femeia exagerată le îndeasă acolo?! 

Ajunge în parc. Băiatul vrea să facă pipi. Face la gard şi ultimele picături îi curg pe mână. A tatălui, care ajuta copilul să nu se stropească. Aha! Deci pentru asta erau şerveţelele.

Băiatului îi curge nasul? Nicio problemă! Bine că are bluză cu mânecă lungă. Tatăl, că pe copil nu-l deranjează să-şi tragă nasul la nesfârşit. Aha! Deci şi pentru asta erau şerveţelele.
Pruncului îi e sete? Haide să plecăm din parc şi să mergem la cel mai apropiat butic, ca să cumpărăm apă. Cum? Nu vrei să pleci de la locul de joacă? Aha! Deci pentru aia era cănuţa cu apă.
Ajunşi înapoi acasă, n-ar recunoaşte nici picurat cu ceară că ar fi dus lipsa a ceva din geantă. Doar că poveştile lui trădează tot adevărul. Aşa e cu noi, femeile: n-avem nevoie de prea multe cuvinte ca să înţelegem mesajul transmis 🙂

2 Comments

    • Eu am imprumutat odata o pereche de sandale de fetite, pentru baiatul meu. Cu cele pe care le avea in picioare s-a dus in singura balta cu noroi ramasa in parc si au devenit de nepurtat in cateva secunde. Pe asta n-o anticipasem :))

      Reply

Lasă un comentariu

Required fields are marked *.