Ghici, ciupercă, ce-i?

image

Glumele copiilor sunt de un umor aparte. Râzi ca în desenele cu Tom&Jerry, tăvălindu-te pe podea și bătând cu pumnii în podea. Cel puțin așa râd eu.

Nu sunt în categoria umorului evident, cauzat de cineva care cade alunecând pe o coajă de banană și nici în cea a bancurilor cu Bulă. Nici în categoria glumelor prea subtile, pe care le prind doar cei care au cu adevărat umor și care nu-ți explică poanta doar ca să-ți arate că au prins-o, ca și cum râsul n-ar fi o dovadă suficientă.

După cum am spus: o categorie aparte.


Dacă vreți să vă amuzați copios, rugați-vă copilul (mai mare de trei ani) să faceți împreună jocul ghicitorilor. Tu îi zici o ghicitoare, el/ea una. Vă spun câteva de la noi:

El: – E unul tot negru și cu alb, care se vede când îl deschizi. Zi, ce este? Și oamenii se uită pe el. (Telefonul)

Eu: – E alb, ca un dreptunghi, stă pe perete, are telecomandă și dă aer rece când e cald în casă.
El: – Tavanul?

El: – E albastră cu puncte negre și roșii, ca o cutie, și intră oamenii în ea.
Eu: -?!?!
El, râzând: – Marea, maaami!

Eu: – E negru, mare, arată imagini dar are și sunet și se află la noi în sufragerie.
El: – O roată?
Eu: – Păi ce imagine dă roata?
El: – Ce e aia imagine?
Eu: – Reprezentare vizuală-…e obiectul la care te uiți la desene.
El: – Aaaa! Telelizorul!

Vă încurajez să încercați asta acasă! Veți râde din toată inima. Garantat.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *