img_4667

Mamele perfecte

Sunt femeile care ridică ipocrizia la rang de artă. Fie că mimează fericirea pe facebook sau pe vreun blog personal, ori că ți se destăinuie într-o întâlnire oarecare, viața lor sfidează legile universului. Alea în care ți-e și mai bine dar și mai rău. Lor le e mereu bine.

Sunt femeile perfecte, cu copii fericiți și crescuți perfect echilibrat, cu soți care le venerează și care se dau peste cap să le înțeleagă, să le surprindă plăcut, să le aștearnă lumea la picioare și, la nevoie, să le aducă luna de pe cer. M E R E U.

Copiii, deși la vârste fragede, sunt mulțimiți întotdeauna cu ce au, nu cer niciodată nimic pe lângă ceea ce li se oferă, sunt înțelepți și receptivi la orice explicație a părinților și înțeleg logica. La trei ani ei cer să lectureze cărți refuzând să se uite la un desen animat și preferă să se joace frumos și atent cu frățiorul mai mic. Nu se ceartă și nu se împing niciodată. Dacă se întâmplă, totuși, să plângă, o fac dintr-un motiv atât de profund și de gingaș că te apucă și pe tine plânsul. Ei se ceartă cedându-și o jucărie și nu luptându-se pentru posesia ei.

Ea înțelege întotdeauna motivele din spatele comportamentelor misterioase ale celor mici. Și reacționează ca la carte. Indiferent de starea sau contextul în care este, trage aer în piept și gata. Nu se pierde N I C I O D A T Ă cu firea. Are asul rețetei

salvatoare în mânecă.

Doar ele știu să aleagă grădinița perfectă, cea mai bună școală, cele mai bune cărți și jucării și au timp, desigur, pentru mese ca la carte. M E R E U. Trei mese și două gustări între ele, toate toate naturale, gătite acasă și împachetate meticulos pentru a fi luate la drum sau la joacă. O acadea oferită copilului odată la cincinal este o extravaganță care trebuie povestită cu orice prilej, pentru a arăta că mai au și ele defecte.

Ele au timp pentru toate. Fără să depună efort sau să se piardă cu firea. Și fără să dea impresia că abia o mai scot la capăt. Și pentru carieră, și pentru soțul cu care au o viață intimă activă, constantă și deloc alterată de trecerea timpului, trăind practic ca doi siamezi invadați de fluturi în stomac, ficat și creier.

Dacă se întâmplă totuși să se certe, este pentru puțin timp și dragostea lor reînvie ca pasărea Phoenix, devenind și mai puternică.

Nu vor să-și recunoască slăbiciunile nici picurate cu ceară. Pentru că n-au. Își mai inventează periodic una, alta, ca să pară umane și în rând cu celelalte femei. Altel n-ar prinde povestea la public. Așadar, mai scapă către audiență câte un defect: ba că nu a apucat să-și facă manichiura de ocupată ce a fost pictând cu copiii, ba că a vrut să iasă puțin din sânul familiei și să petreacă timp cu prietenele povestind. Că ea nu bârfește. Dar că a mistuit-o rapid dorul de familia perfectă și a revenit cu viteza luminii acasă, căindu-se că și-a dorit puțin timp doar pentru ea.

Mândră de șansa pe care i-a dat-o puterea procreerii, întreabă gingaș și superior orice cuplu cu care ajunge la dialog, când au de gând să facă și ei un copil. Iar dacă aceia au deja un copil, când îl fac pe al doilea. Și tot așa, în funcție de numărul de copiii pe care îl are ea și care trebuie să stea drept referință pentru toată omenirea.

Feriți-vă de aceste femei dacă nu aveți stomacul rezistent! Provoacă iluzii adverse pe termen termen lung.


14 thoughts on “Mamele perfecte”

  1. dar eu sunt perfecta! si modesta!! si frumoasa si slaba si devreme acasa! Si am ales perfect (sunt chestii si mai bune, dar nu perfecte ca alegerile mele 😀 )

    P.S. am lasat mesele si sarit gustarile din lene, dar si lenea asta e tot din perfectiunea mea 😀

  2. Nu, EU sunt perfecta! mai exersez putin la retetele raw vegane si va iau pe toate! Faptul ca recunosc ca am de invatat la aceste retete subliniaza cat de perfecta sunt!

    1. Ai o imperfecțiune perfectă! Ești în locul potrivit aici, pe blog, că toate suntem perfecte dar modestia perfectă ne împiedică să recunoaștem în gura mare.

    1. O cumperi, adică n-o prepari? Ești de două ori imperfectă :)) Să ascuți perfect sabia, ca să-ți iasă din prima! :))

      1. :))))
        Intr-o nota serioasa – la un moment dat a trebuit sa decid ce e mai important: sa gatesc, sa fac curat si ordine luna etc. sau sa imi petrec timp cu ea? (a)doarme cu mine, stam impreuna atat cat ma solicita (si la 18l e destul de mult!) pentru ca ziua merge la cresa si eu la munca. Trebuie sa recuperam cumva.
        Si chiar cred ca nu o sa-si aminteasca daca a mancat quiche bio cumparat sau quiche nebio facut de ma-sa. Dar o sa ramana marcata (placut, sper) de tot timpul petrecut impreuna.

        1. si uite asa am ajuns la vorba doctorului: gatesc o data, congelez excesul, si moama ce masa buna decongelez vineri 😀

          P.S. pt quiche o sa o book-uiesc pe Lumi sa faca cate 2-3 , contra cost 😀

        2. Ține-o în brațe, iubește-o și, când te va întreba ce îi găteai când era mică, îi spui că totul era bio. Eventual pune ca probe câteva poze la albumul familiei, cu tine deschizând ambalaje de la alimente bio :))

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *