" />

Am doi ani, deci exi… mă enervează orice!


Motivele de importanță vitală pentru care copilul de aproape doi ani m-a introdus, fără să mă întrebe, în programul “nicio zi fără o criză”:


1. Când nu-i schimb tricoul curat cu unul murdar fix atunci când i se năzare, după o cotrobăială sănătoasă în coșul de rufe;

2. Când nu mergem în sus pe scări atunci cand ieșim afară. Că doar și pe acoperișul blocului este tot afară;

3. Când plastilina…nu știu exact ce, că n-am identificat cauza legată de substanța de modelat. Dar pare important!

4. Când se deschide televizorul și nu apare Mickey în primele două secunde; din a treia secundă începe tânguiala și tot din a treia secundă dispare interesul în cazul fericit în care Mickey binevoiește totuși să ruleze la momentul aprinderii televizorului;

5. Când efectiv nu pot deschide un capac al vreunui recipient adus în căutare de ajutor. Să fac bine să pot! De unde atâta nepricepere sau lipsă de forță la MAMI?

6. Când…ORICÂND!


Lasă un comentariu

Required fields are marked *.