" />

La ceas aniversar

Casa se umple de neamuri și de cadouri. Peste tot, Michi Mauși și jucării care mai de care mai colorate. Fiecare are grijă să fi băut un ou crud dis-de-dimineață, ca să fie la înălțime când se cântă “la mulți ani”. Important nu e să cânți bine, ci să cânți tare. Așa că răsună tot cartierul de la trilurile corului format ad-hoc. Ne pornim cu toții dispozitivele mobile, pentru a imortaliza momentul.


La joacă, pe ritmuri muzicale

Duminică. Soare. 7 grade cu plus. 12 la prânz. Miros de primăvară înșelătoare. Parcul este încărcat. Mai mulţi părinţi şi bunici decât copii. Toată lumea îmbrăcată mândru, cu hainele de duminică. Bebeluşii din cărucior degustă contemplativ atmosfera neastâmpărată de afară. Lângă ei, se aude în ritm andante: “Al meu doarme doar afară, în cărucior, în casă nicio şansă”; “A mea nu mănâncă legumele, decât cele din borcan”; “Al meu plânge întruna, zi şi noapte – nu ştiu cum de acum stă cuminte”.


Cutra parcului

Ştiţi cum la fiecare nuntă există “păcăliciul nunţii?” Este acel unchi de gradul al treilea care se chercheleşte primul, dansează languros cu toate mătuşile pe ritmuri pe care le aude doar el, nicidecum pe cele cântate de formaţie, se urcă pe scenă şi cere să i se dea un microfon şi s-ar lua de-o toartă cu toţi membrii formaţiei, ca şi cum se ştiu de-o viaţă, în încercarea insistentă de a face câte o dedicaţie fiecărui nuntaş. În general, aceştia ajung protagoniştii filmelor care fac deliciul reţelelor sociale. Aşa cum la fiecare nuntă există câte unul care se remarcă detaşat,

Citeste mai mult


Ce-am făcut ieri?

Copilul a adormit la prânz. Eu nu. Cu ce sã încep ca sã fiu cât mai eficientã? Strâng hainele lãsate prin casã. Câteva din ele merg la spãlat, așa cã mă îndrept cu ele pe brațe spre coșul cu rufe. Încep sortarea lor pe culori și le las, deocamdată, când realizez cã n-aș avea unde sã le întind…

Citeste mai mult


Bone sub acoperie, partea a II-a

…Mai există o categorie de bone, alcătuită din doamne respectabile, interesate mai puţin de păzitul copiilor şi mai mult de bârfă. Sunt ca spionii care ar fi făcut carieră dacă ar fi fost descoperiţi la timp de cineva, atenţi la tot ce mişcă dar fără nicio uşiţă între creier şi laringe. Astfel, orice văd şi aud în casele în care-şi câştigă existenţa, varsă printre cărucioarele şi jucăriile noastre. Te caută cu privirea şi-n gaură de şarpe, până pare ca tu ai luat prima contact vizual cu ea şi, a citit ea bine în ochii tăi dornici de detalii picante, că

Citeste mai mult


Bone sub acoperire, partea I

Cum stăteam eu cuminte în nisip şi-mi vedeam de găletuşele pe care băiatul meu le umple şi goleşte cu o răbdare inepuizabilă, aud nişte acorduri filipineze într-o englezo-româno-tarzană, împărţind dreptatea între copii: “Nu e frumos like that! Now you play. After finish, you!” Noroc de copiii care înteleg că datul haotic din mâini li se adresează şi că nu prevesteşte nimic bun, aşa că se opresc din ceartă. Bonele filipineze au împânzit oraşul.


Nu este a ta! Lasă că-ți cumpără mami și ție!

“Nu este a ta! Nu pune mâna pe ea! Lasă că-ți cumpără mami și ție!”, aud frecvent de la mame care își îndeamnă copiii la rațiune și posesivitate, în timp ce-și scarpină gențile scumpe de pe umăr. O femeie nu e femeie fără o geantă pe umăr. Chiar și în parc. Și una pe cărucior, desigur, că nu se face să pui măr și biscuițel în poșeta de designer. Poate să curgă și să păteze pielea de struț, Doamne ferește!


În loc de text

Azi-dimineaţă, în parc. Temperatura la exterior: +1 grad. Două septuagenare simpatice se opresc în dreptul nostru, una dintre ele adresându-se băiatului meu: – Măi, tu eşti fetiţă sau băiat? Niciun răspuns. Cealaltă hotărăşte să răspundă în locul lui, ca sa n-o lase nelămurită pe cea dintâi: – E băiat, soro, că umblă cu gâtul gol!