" />

Eu nu vreau să fiu Elsa

Ați văzut-o cumva pe Elsa? Cea cu ochii de faianță, pardon, gheață? Nu știu altele mămici de fetițe ce simt, dar mie una, mi s-a acrit de Elsa asta. Nu știu cum și mai ales de ce a intrat în viața noastră și nu vrea să mai plece. Și sunt convinsă, uitându-mă în jur pe stradă sau în parc, că nu sunt singura care își dă ochii peste cap când aude Let it go, de la cea mai corecta engleză la variante româno-spaniole sau chiar coreene, în cazul fetelor de nici doi ani. S-a imprimat, această Elsa obraznică (și nu

Citeste mai mult


La homeopat pentru lecții de parenting

Știi sentimentul acela în care, din cauză că te amuțește ridicolul unei situații anume, parcă te desprinzi de corpul tău și privești din afară penibilul la care te-ai supus și încerci cu secvențe similare celor din Ally McBeal, să faci și să spui chestii pe care în mod normal nu le-ai spune? Exact… E vorba de situațiile acelea în care numai după ce ieși din ele îți vine la gură ce ai fi putut spune. Un soi de mutism social ce se acutizează în prezența aberațiilor. Mi s-a întâmplat din nou. Azi. După nenumărate cure cu imunostimulatoare, care mai de

Citeste mai mult


Cum tratăm mucii?

imageDeseori suntem sfătuiți să fim atenți la balaurii ce ies sau nu ies din nasul copiilor noștri. Ne sfătuiesc persoane avizate, dornice să prevină, pe care normal ar fi să le ascultăm. Câteodată, rar ce e drept, ne sfătuiesc să tratăm mucii acasă, să izolăm copilul de colectivitate (a se înțelege prin colectivitate: școală, grădiniță, loc de joacă, dar și sala de cinema unde unii vor să își ducă copilul la film fără să iasă de acolo cu o enteroviroză),  în funcție de culoarea mucilor, viteza de curgere, vâscozitate, abundență și altele. Și atunci  vine greul… Când trebuie să rămâi acasă cu copilul tău și mai ales cu mucii lui…

Haideți să vă zic eu cum tratează, de fapt, unii mucii.

1. Cu ignor. Se fac că nu ii vad. Ce contează dacă sunt acolo, ies din nas și le fac cu mâna? Închid ochii și trimit copilul la gradiniță, școală, loc de joacă – dupa caz – și Doamne ajută!

2. Cu indiferență. E nasul infundat? Sau, mai rău, îi curg mucii în gură?  N-are nimic… E sezonul…Să facă și alții imunitate după nasul copilului lor și cheful părintelui. De ce să își ia ei liber de la muncă, să ingrijească copilul, când pot alții să facă asta,  după ce mucii copilului lor găsesc mai confortabil nasul celorlalți copii, sau mai rău, gâtul, urechile sau sinusurile.

3. Cu miopie. Nu îi văd nici de aproape, nici cu lupa. Și ce dacă horcăie copilul și face balonașe la nări ce se văd și din spațiu? Ei nu văd bine, doar în aceste imprejurări. Copilului lor le-a curs nasul la creșă? Ce ciudat… Acasă la ei nu se întâmplă asta niciodată. Cred că are nasul ăla un buton de on/off ce se activează NUMAI după ce copilul e lăsat la creșă.

4. Cu daltonism. Avea muci? Serios? Verzi? Care cel mai probabil colcăie de microbi? Nu se poate așa ceva! Ei i-au văzut mucii, erau sigur incolori, ușor observabili, puțin spre galben, ca niște râulețe ce se trag din izvoare de sănătate.

5. Și, nu în ultimul rând, cu lipsă de respect. Și pentru muci dar mai ales pentru ceilalți copii și părinții lor.

sursă foto: https://www.lawrence.k12.ma.us


Medicina e bună, medicul n-a fost

Stati, nu dati cu pietre, ca nu eu am zis asta. Ati rade, dar a venit chiar din gura unui medic. Ce e drept, homeopat. Si suna altfel – homeopatia e buna, homeopatul e prost. Dar dupa regula ,,cainele e patruped, patrupezii sunt mamifere deci cainele e mamifer” si homeopatia e tot medicina. Asa ca mi-am permis acest titlu, in speranta sa atrag putina publicitate, chiar si negativa. Am ajuns saptamana aceasta la performanta de a consulta trei medici cu copilul meu, as minti daca as zice ca trei medici mi-au consultat copilul, fiindca macar una din cele trei nu

Citeste mai mult


6 lucruri pe care copilul tău sigur le învaţă de la tine

Nu-i aşa că atunci când răsfoieşti câteva sfaturi de parenting primeşti mereu câteva palme peste peste nas, conştiinţă şi speranţă? Mai ales când se insistă pe teoria învăţării, în special când vine vorba de comportamentul “negativ” al copilului? E vorba despre atunci când ţi se aruncă praf în ochi cu expresia: copilul face ce face părintele. Şi uite aşa îţi cresc mustrările de conştiinţă, ori de câte ori copilul tău nu stă locului, nu e cuminte, face sau spune ceva nepotrivit sau nu ştie tabla înmulţirii la doi ani.


Trei

Trei ani. De râsete și joacă. Trei ani de antrenament fizic și mai ales mental. Trei ani de somn cu pauze, suspine tacite, bucurii incomensurabile și griji pe măsură. Trei ani de promisiuni. Ale mele, din fiecare seară, înainte de a-mi începe reprizele de nesomn. Promisiuni că mă voi autoeduca în a fi mama perfectă, pentru tine. Trei ani de mirare, paradoxuri și uimire încremenită. Trei ani de minuni zilnice, de fericire completă și nervi întinși. Trei ani de joacă. De-a mama, tata și copilul, în care mereu tu ți-ai intrat cel mai bine în rol și în care eu am avut cea mai

Citeste mai mult


Pregătiri de Crăciun – partea 1

De când sunt mămică aștept Crăciunul cu aceiași fiori pe care mi-i amintesc că îi aveam pe vremea când nimeni nu îndrăznea să mintă cum că Moș Crăciun nu ar exista. Spre deosebire de emoțiile pe care le trăiam când eram mică, cele de acum sunt glazurate de testul final al multitasking-ului.


Părinți anonimi

Mi s-a izbit azi de ochi un afiş care mi-a captivat atenţia pentru câteva minute bune. Se anunţă cu trâmbiţe şi tarife (bineînţeles) că se organizează Grup de suport pentru părinţi. Se doreşte, chipurile, a fi încă un cadru în care să învăţăm de la cei mai învăţaţi cum să fim părinţi. Nimic rău în asta…cu toate că mie, sincer, îmi sună a “să ne sprijinim unii pe alţii în procesul de a ne suporta copiii”. Nici nu ştiu dacă e de râs sau de plâns. Pe mine, una, m-a pufnit râsul. Asta pentru că deja îmi imaginam cum fac

Citeste mai mult


Nici nu am titlu pentru ce urmează

Știi feelingul acela pe care ți-l dă o zi de marți 13? În care te gândești dacă să ieși din casă sau nu? Sau fiorii dați de momentul în care îți taie calea o pisică neagră, când te încearcă piruete în mijlocul drumului însoțite de un elegant scuipat în toate punctele cardinale, să alungi relele? Sau și mai mult, când verși sarea pe jos și dai cu sare peste umăr, ca o năucă, sperând să întorci timpul și să eviți certurile din ziua aceea, pornite de nenorocita sare care nu stă în borcan? Sunt toate subestimate… Ar trebui să se dea avertismente cu coduri portocalii pentru ziua de luni dimineața! ASTA

Citeste mai mult