" />

În ordindea de idei în care mulți adulți se chinuie să găsească semnificația iubirii, copiii la 4 ani, o descriu firesc. Așa că, încheind foarte natural o conversație la felefon cu tatăl ei cu un “te iubesc” urmat de mulți pupici care gâdilă auzul, fata mea mă întreabă apoi: mami, ce înseamnă “te iubesc”? Hopa, e momentul perfect să îmi folosesc tehnicile de parenting acumulate de prin cărți cumpărate cu bani grei și stivuite în biblioteca de care nu am vreme să mă ating, fiindcă trebuie să fiu părinte în loc să citesc despre asta. Îi răspund – în semn

Citeste mai mult


Frumusețea stă în gura privitorului

Am intrat azi într-un bookshop cochet unde mirosea a lemn copt de trecerea timpului, a muzică bună ce îți face neuronii să se relaxeze ca într-un salon de masaj și mai ales, mirosea a liniște. Da. Mirosea a liniște. Acel gen de liniște care te poartă cu gândul la o mâncare bună ce îți restabilește nivelul endorfinelor, te înconjoară cu adrenalină, mai ceva ca o oră de tae-bo, trx sau ce s-o mai purta acum prin sălile de sport. Mereu pășesc în shopuri de acest gen când am nevoie de timp cu mine, răsfoiesc cărți și îmi imaginez cum aș

Citeste mai mult


Viitorul sună sumbru

Micuța Mamă Omidă în devenire, la nici cinci ani, îmi prezintă un viitor incert și aparent apropiat: – Mami, îți dai seama că mamaia (adică străbunica) mai are puțin și moare? – De ce crezi asta? – Pe bune? Păi tu n-ai văzut câți ani are? – … – Dacă mă gândesc bine, nici voi nu mai aveți mult, că și voi aveți mai mulți ani ca mine. Am râs ca la o glumă bună, deși cu un picior în groapă în opinia unuia, pentru simplul motiv că nu mi-a pus întrebări serioase despre moarte. Da, vorbește despre ea, dar

Citeste mai mult


Diversificarea alimentației în China

Îmi amintesc câte griji îmi făceam la momentul la care am început diversificarea alimentației la primul copil. De ce nu mănâncă atâta cât îmi imaginam eu că ar fi suficient? De unde să mă aprovizionez cu legume și fructe cât mai natural și bine crescute? Cum să organizez mesele într-atât de bine încât copilul să aibă parte din toate câte ar fi trebuit să mănânce? Știți, genul acela de griji inutile pentru că ei oricum vor mânca bine atâta vreme cât părinții servesc drept model bun. Cel puțin până la o anumită vârstă.