Astăzi e ziua mea, zi frumoasă ca mine

Odată cu trecerea anilor constați că se triază atât de frumos persoanele care te sună să-ți ureze ce-i mai bun, încât toți cei care rămân să te felicite îți transmit cele mai pozitive vibrații. Te sună din toată inima, râd și găsesc aniversarea ta ca pe un prilej bun de taclale ce dau o stare de bine.

Continue reading Astăzi e ziua mea, zi frumoasă ca mine


Ce să faci? N-ai ce să faci!

Mămicile blogger ajunse în culmea carierei fac ceea ce este firesc pentru a revărsa lumina cunoașterii și asupra mămicilor de rând care aspiră casa  în secret să-și crească pruncii perfect: țin conferințe.

Prima gratuită, iar următoarele la un preț avantajos dacă mai aduci o prietenă, două trei, pe sistem piramidal.

Șapte moduri să…, Trei motive să…, Cum să… și Hai să… promit să te lumineze temporar, până când te confrunți cu situații noi odată cu creșterea copiilor și reînnoiești abonamentul ca să te mai luminezi puțin.

Cu studiile făcute temeinic pe google, aceste conferențiare te învață cum să te porți cu cei mici, cum să-i hrănești, în ce activități să-i antrenezi și cam orice altă informație de bază pe care ar trebui s-o ai deja în instinct, exceptând cazurile de lobotomie în urma cărora informațiile au fost șterse.

Dacă te uiți mai atent pe paginile lor de Facebook observi niște scăpări de râs, dacă n-ar fi de plâns. Astfel, o mamă blogger cu o comunitate considerabilă de adepte povestește despre un pui bio crescut cu dragoste și grăunțe sub cerul nepoluat, despre cât de grijulie este în alegerile pe care le face și, ca să convingă, pune o poză cu odorul mâncând fericit ostropelul rezultat din puiul mai sus menționat. Lângă farfurie, o doză de suc acidulat plin de zahăr și arome dubioase, care m-a făcut să mă întreb de două ori care este sursa fericirii copilului.

Dar…fă ce zice mama blogger, nu ce face mama blogger, pentru că mulți văd, puțini pricep și foarte mulți plătesc pentru conferințe revelatoare.

În această ordine de idei, avem marea bucurie de a vă invita la prima noastră manifestare de mare anvergură, un set de conferințe pe tematica: Cum să nu și Cum să da. Subiectul principal de discuție va fi Ce să faci? N-ai ce să faci. Subiectele secundare vor fi, desigur, Inventarea mersului pe jos și Trecerea inevitabilă a timpului. Ne întâlnim în mai multe locații, alese special pentru voi:

12 Iunie New York
16 Iunie San Francisco
19 Iunie Miami
23 Iunie Dubai
26 Iunie Bangkok
28 Iunie Filipine

Intrarea este liberă, la fel și ieșirea.
Pentru turneul european urmează să anunțăm datele. Sneak peak – ne vedem la St. Tropez!

Rămâneți cu noi ca să aflați ceea ce oricum știți!


Decalogul copiilor

 

1. Dacă e pe jos, i se va trage un șut.

2. Dacă sunt strânse, se vor împrăștia.

3. Dacă există o picătură de apă pe jos, se va călca în ea.

4. Dacă a căzut mâncare pe masă, se va întinde cu mâinile.

5. Dacă e vremea de somn, se va începe maratonul prin casă.

6. Dacă se pune mâna pe vreo cariocă…Doamne apără și păzește!

7. Dacă e de pe jos, se bagă în gură.

8. Dacă e de pe sus, se trage în jos.

9. Dacă nu-mi mai trebuie, îl arunc oriunde.

10. Dacă există orice tentativă de dialog între adulți, trebuie întreruptă cu orice preț.


Ne aprindem și noi o țigară?

 

A mâncat un sendviș cu cărniță de dimineață așa că m-am bucurat că și-a luat proteina, mi-a spus liniștită o mămică despre băiețelul ei de nici doi ani, trăgând cu nesaț din țigară și eliberând rotocoale de fum către văzduh. După care s-a repezit la copilul care părea că nu s-a săturat cu proteina și ronțăia niște carbohidraNți de pe jos, sub formă de covrigei, să-i aplice o palmă la fund că nu a ascultat de ea când i-a strigat că nu e voie. E turc, sau ce?! Apoi mi-a spus, pioasă, că merge la biserică să-l împărtășească și pe el, că așa se cade în postul Paștelui.

Continue reading Ne aprindem și noi o țigară?


Sunt bogată

Sunt bogată. Sau par bogată. Cel puțin așa reiese dintr-un studiu vizual efectuat asupra mea de către îngrijitoarea noii grădinițe la care duc băiatul de două săptămâni încoace.

Concluziile studiului mi-au fost prezentate verbal, zilele trecute, de către analista menționată mai sus, care a căutat prilejul să se apropie de mine și mi-a șoptit apăsat: “Să-l dați la meditații la engleză, doamnă, că Dumneavoastră aveți bani!”

Așa că uraaa! Am bani!! Mai rămâne doar să-i găsesc!