" />

Viața în doi…trei, patru

Unele mame fac un adevărat eveniment dintr-o ieșire cu prietenele, fără copii. Fie că merg la film sau la o cafea cu prietenele, vorbesc multă vreme despre asta, ca și cum au participat cel puțin la o decernare de premii Oscar unde totul, de la pregătire până la desfășurarea în sine, a fost la superlativ. Unde mai pui că timpul petrecut în oraș se dilată și au impresia că au trăit două-trei vieți în două-trei ore?!

O oră obositoare din viaţa mea

Locul de joacă. O bunică, însoţitoare a doi copii de aproximativ doi şi cinci ani, dă comenzi milităreşti, lătrând deloc afectuos. “Dă-te pe tobogan! Hai! De două ori!” Cel mic o ignoră şi aleargă către sora lui care-l aşteaptă cu braţele deschise. Mamaie către fată: “Hai! Prinde-l în braţe! Nu-l ridica, lasă-l jos!” Copiii o ignoră la unison şi încep să alerge. Cea mare prima, că e mai sprintenă, iar cel mic după ea. Hop ş-al meu după ei amândoi, bucuros că şi-a găsit parteneri de fugă.

Cât de scump plătești pentru câteva zile de vacanță în doi?

Pe lângă prețul vacanţei, există o variabilă ce nu se poate cuantifica material: preţul plătit pentru revenirea copilului la parametrii de dinaintea timpului petrecut cu bunicii. Da. Dragostea bunicilor este cea care nu ţine cont de nicio regulă pe care tu o stabileşti cu copilul, pentru buna lui creştere şi pentru a evita un haos în care să orbecăiţi amândoi. Nici nu vrei să ştii ce-a fost în casa ta câtă vreme ai fost plecată.