Cine n-are soacră, să-şi cumpere!

image9Nu subestima niciodată puterea de diagnostic a soacrei. Românul s-a născut doctor.

La primul strănut al copilului, începe diagnosticarea: “a tras aer rece pe gură cât am stat afară”, “i s-au răcit mâinile şi n-a vrut să-şi pună mănuşi”, “e înnorat afară şi e înşelătoare vremea” etc.

Copilul are un coşmar? Inadmisibil! Nu ştii TU de fapt ce se ascunde în spatele plânsetelor nocturne. Explicaţia vine în zorii zilei, după un oftat prelung în care se exprimă nemulţumirea faţă de situaţia în care s-a ajuns: “nu-mi place cum MI-a dormit azi-noapte. Cred că-l doare burtica, pentru că n-a stat la oliţă ieri” sau “a şi tuşit de câteva ori, cred că a răcit. Nu-i dăm niciun sirop? Mai bine nu-l mai scoatem afară câteva zile”. Continue reading Cine n-are soacră, să-şi cumpere!

Bone sub acoperie, partea a II-a

image7…Mai există o categorie de bone, alcătuită din doamne respectabile, interesate mai puţin de păzitul copiilor şi mai mult de bârfă. Sunt ca spionii care ar fi făcut carieră dacă ar fi fost descoperiţi la timp de cineva, atenţi la tot ce mişcă dar fără nicio uşiţă între creier şi laringe. Astfel, orice văd şi aud în casele în care-şi câştigă existenţa, varsă printre cărucioarele şi jucăriile noastre. Te caută cu privirea şi-n gaură de şarpe, până pare ca tu ai luat prima contact vizual cu ea şi, a citit ea bine în ochii tăi dornici de detalii picante, că vrei să auzi absolut tot ce stă pe vârful limbii ei. E ca o bombă cu ceas, gata-gata să explodeze. Afli, fără să fi întrebat în prealabil, cu cât este remunerată, cu ce se ocupă părinţii copilului, cât de des se ceartă, pe ce subiecte, ce cumpără de la supermaket, ce număr poartă la pantofi şi multe astfel de informaţii absolut vitale, fără de care nu poţi adormi linistită seara. Continue reading Bone sub acoperie, partea a II-a

Despre revenirea la formele inițiale

exercising-cartoon Ți-a ajuns. Au trecut 3 luni de când ai născut și nu te mai suporți. Ai comandat o colecție întreagă de piese “must have” de pe internet, ca să ai ce îmbrăca atunci când ieși în parc cu copilul și tot nu îți vine nimic bine. Ești convinsă că gravitația există doar ca să ajungi tu în pragul unei grave depresii, fiindcă anumite părți ale corpului sunt din ce în ce mai obraznice și nu ți se supun. Prin urmare, iei atitudine în acest sens și faci toate aranjamentele necesare ca să pregătești prima zi la sala de sport: Continue reading Despre revenirea la formele inițiale

În loc de text

Azi-dimineaţă, în parc. Temperatura la exterior: +1 grad. Două septuagenare simpatice se opresc în dreptul nostru, una dintre ele adresându-se băiatului meu:

– Măi, tu eşti fetiţă sau băiat?

Niciun răspuns.

Cealaltă hotărăşte să răspundă în locul lui, ca sa n-o lase nelămurită pe cea dintâi:

– E băiat, soro, că umblă cu gâtul gol!