" />

Vrei, puiule, ovăz?

O zi obişnuită în parc. Copilul îmi cere biscuiţi. Analizez de-a stânga şi de-a dreapta partenerii lui de joacă. Sunt aceiaşi ca-n fiecare zi, cu aceleaşi mame care îmi povestesc obsesiv, cotcodăcind precum găinile în faţa unui munte de grăunţe, despre obiceiurile lor alimentare. Nu neapărat ale lor, cât despre cele impuse copiilor. “A mea nu vrea să mănânce carne! I-am cumpărat special un curcan de ţară şi nici nu s-a atins de el! Nu-i dau nici lapte de vacă, nu-i plac nici ouăle…” aducea una din ele asupra audienţei lumina strălucitoare a cunoaşterii principiilor alimentare sănătoase. Discuţia a continuat

Citeste mai mult

La cumpărături cu copilul de doi ani

Mersul la cumpărături de alimente este o sarcină pe care o amân şi o deleg cât de mult posibil. Dar vine ziua în care TREBUIE să ajung OBLIGATORIU la market. Nu mai am scăpare. Acea zi a fost azi, când am constatat că dintr-o jumătate de borcan de zacuscă, o ceapă şi un iaurt chiar nu am ce găti. Am hotărât să merg la magazinul de peste drum, în ideea în care cumpăr chiar numai ce-mi trebuie urgent (ha, ha, ha! de câte ori ţi-ai spus asta?). Fac lista şi chem copilul la prelegere. Eu: – Mergem la market să

Citeste mai mult

Cutra parcului

Ştiţi cum la fiecare nuntă există “păcăliciul nunţii?” Este acel unchi de gradul al treilea care se chercheleşte primul, dansează languros cu toate mătuşile pe ritmuri pe care le aude doar el, nicidecum pe cele cântate de formaţie, se urcă pe scenă şi cere să i se dea un microfon şi s-ar lua de-o toartă cu toţi membrii formaţiei, ca şi cum se ştiu de-o viaţă, în încercarea insistentă de a face câte o dedicaţie fiecărui nuntaş. În general, aceştia ajung protagoniştii filmelor care fac deliciul reţelelor sociale. Aşa cum la fiecare nuntă există câte unul care se remarcă detaşat,

Citeste mai mult

Ce-am făcut ieri?

Copilul a adormit la prânz. Eu nu. Cu ce sã încep ca sã fiu cât mai eficientã? Strâng hainele lãsate prin casã. Câteva din ele merg la spãlat, așa cã mă îndrept cu ele pe brațe spre coșul cu rufe. Încep sortarea lor pe culori și le las, deocamdată, când realizez cã n-aș avea unde sã le întind…

Citeste mai mult

Cine n-are soacră, să-şi cumpere!

Nu subestima niciodată puterea de diagnostic a soacrei. Românul s-a născut doctor. La primul strănut al copilului, începe diagnosticarea: “a tras aer rece pe gură cât am stat afară”, “i s-au răcit mâinile şi n-a vrut să-şi pună mănuşi”, “e înnorat afară şi e înşelătoare vremea” etc. Copilul are un coşmar? Inadmisibil! Nu ştii TU de fapt ce se ascunde în spatele plânsetelor nocturne. Explicaţia vine în zorii zilei, după un oftat prelung în care se exprimă nemulţumirea faţă de situaţia în care s-a ajuns: “nu-mi place cum MI-a dormit azi-noapte. Cred că-l doare burtica, pentru că n-a stat la

Citeste mai mult

O altfel de tipologie a plânsului

Deși nu ești chiar convinsă că există câte un tip de plâns pentru fiecare nevoie în parte, iei de bune toate explicațiile primite de la cei mai învățați ca tine și încerci să îți liniștești copilul, aplicând metode de diminuare a volumului micului tău subwoofer. Toate bune până aici. Până când vei constata că, deși nu îi e foame, sete, nu trebuie schimbat, plimbat, legănat (sau orice alt participiu la care te gândești), există și alte tipuri de plâns, greu de identificat la început dar care se fac din ce în ce mai prezente în rutina zilnică sau, pentru cele

Citeste mai mult