Care a fost mai rău întâi? Copilul sau găina?

cartoon-mean-old-woman-19380801Ceea ce urmează să vă povestesc nu prea are haz. E doar o întâmplare nefericită pe care nu vreau s-o ţin doar pentru mine.

Băiatul meu se juca frumos cu maşinuţa unui alt băiat, la un loc de joacă din parc. Posesorul de drept al jucăriei nu avea nimic împotrivă şi îşi vedea de treaba lui, într-un joc inventat de el. Toată lumea era fericită, cu excepţia bunicii (sau a bonei, că nu ştiu care era relaţia dintre cei doi) care îmi urmărea copilul ca un uliu. La intervale scurte de timp îşi îndemna odorul să-şi ia jucăria înapoi, deşi acesta n-o voia. Şi nici nu plecau de la locul de joacă. Deci urgenţa era doar în sufletul ei nerăbdător să ţină maşinuţa în mâini şi s-o strângă la piept.

Continue reading Care a fost mai rău întâi? Copilul sau găina?

Educaţia în parc

Tobacco-Free-Campus-Sign-NHE-16645_300Am venit din concediu şi am reînceput să cutreier parcurile. Şi constat că lumea bună e în vacanţă iar cea needucată a rămas în zonă, ca să mă bage pe mine în sperieţi.

După-amiază. Loc de joacă în apropierea casei. Activitate desfăşurată: dat propriul copil în leagăn.

La nici un metru de noi şi de leagănul nostru, trei june până în 16 ani împart o bancă şi o bârfă. Îmi amintesc nostalgic de mine la vârsta lor şi mă întreb totodată ce plăcere or avea să-şi petreacă timpul într-un părculeţ unde răsună numai ţipete de copii. Una dintre ele dă să-şi aprindă o ţigară, moment în care mă văd nevoită să reacţionez.

Continue reading Educaţia în parc

Ușor cu liberul arbitru pe tobogan!

1-no
A venit căldura şi le-a luat mințile oamenilor. O fi de la vasele prea dilatate, altfel nu-mi explic.
În parc, îmi dau pruncul în leagăn. Pe lângă noi trece o doamnă în vârstă împreună cu nepoata, îndreptându-se către mingea noastră. Până făcea fetiţa paşi mărunţi către minge, am auzit replicile disperate ale bunicii: “nu, nu, nu! Nu este a noastră! Nu este mingea noastră! Hai să-ţi cumpăr şi ţie! Vrei să-ţi cumpăr şi ţie?” Fata nu-i răspundea la avalanşa de întrebări şi s-a aşezat în dreptul mingii. O încurajez să se joace liniştită, după care începe un alt set de îndemnuri inutile: “Hai, dă-i cu piciorul! De ce nu dai cu piciorul? În minge se dă cu piciorul! Nici nu ştii tu să loveşti. Hai, dă-i! etc.”

Continue reading Ușor cu liberul arbitru pe tobogan!

La joacă, pe ritmuri muzicale

Duminică. Soare. 7 grade cu plus. 12 la prânz. Miros de primăvară înșelătoare.

Parcul este încărcat. Mai mulţi părinţi şi bunici decât copii. Toată lumea îmbrăcată mândru, cu hainele de duminică. Bebeluşii din cărucior degustă contemplativ atmosfera neastâmpărată de afară. Lângă ei, se aude în ritm andante: “Al meu doarme doar afară, în cărucior, în casă nicio şansă”; “A mea nu mănâncă legumele, decât cele din borcan”; “Al meu plânge întruna, zi şi noapte – nu ştiu cum de acum stă cuminte”. Continue reading La joacă, pe ritmuri muzicale

Cutra parcului

gossip1Ştiţi cum la fiecare nuntă există “păcăliciul nunţii?” Este acel unchi de gradul al treilea care se chercheleşte primul, dansează languros cu toate mătuşile pe ritmuri pe care le aude doar el, nicidecum pe cele cântate de formaţie, se urcă pe scenă şi cere să i se dea un microfon şi s-ar lua de-o toartă cu toţi membrii formaţiei, ca şi cum se ştiu de-o viaţă, în încercarea insistentă de a face câte o dedicaţie fiecărui nuntaş. În general, aceştia ajung protagoniştii filmelor care fac deliciul reţelelor sociale. Aşa cum la fiecare nuntă există câte unul care se remarcă detaşat, tot la fel se identifică în fiecare comunitate de mămici şi pici, câte o cutră. Continue reading Cutra parcului

Și voi? Al doilea copil?

question_mark“Când veți avea un copil?” , “Dar voi, ce faceți? Timpul trece…”, “Cât mai ai până naști?”, “Unde naști?”, “Cu cine naști?” sau, chiar mai rău, “Cum anume ai de gând să naști?” sunt întrebări de care ai scapat în momentul în care puiul tau are mai bine de un an.

Te gândești, prin urmare, că poți să ieși în siguranță sub ochii parcului; până la urmă ai privirea ageră și recunoști de la o distanță de 10 cărucioare limbile acuțite în căutare de noutăți despre procesul perpetuării genelor familiei tale. Continue reading Și voi? Al doilea copil?

Bone sub acoperie, partea a II-a

image7…Mai există o categorie de bone, alcătuită din doamne respectabile, interesate mai puţin de păzitul copiilor şi mai mult de bârfă. Sunt ca spionii care ar fi făcut carieră dacă ar fi fost descoperiţi la timp de cineva, atenţi la tot ce mişcă dar fără nicio uşiţă între creier şi laringe. Astfel, orice văd şi aud în casele în care-şi câştigă existenţa, varsă printre cărucioarele şi jucăriile noastre. Te caută cu privirea şi-n gaură de şarpe, până pare ca tu ai luat prima contact vizual cu ea şi, a citit ea bine în ochii tăi dornici de detalii picante, că vrei să auzi absolut tot ce stă pe vârful limbii ei. E ca o bombă cu ceas, gata-gata să explodeze. Afli, fără să fi întrebat în prealabil, cu cât este remunerată, cu ce se ocupă părinţii copilului, cât de des se ceartă, pe ce subiecte, ce cumpără de la supermaket, ce număr poartă la pantofi şi multe astfel de informaţii absolut vitale, fără de care nu poţi adormi linistită seara. Continue reading Bone sub acoperie, partea a II-a

Fauna parcului

image4Există o specie demnă de atenţie care populează parcurile ţării, întâlnită cu precădere în capitală: mămica păpuşă pe tocuri. Împinge, aparent fără efort, căruciorul, al cărui greutate medie variază între 10-20 kilograme, la care se adaugă greutatea copilului cuprinsă între trei şi 15 kilograme, în funcţie de vârstă. Plus nelipsita geantă plina cu mâncare, scutece şi haine de schimb (dacă se murdăreşte şi trebuie schimbat de urgenţă?!) şi multitudinea de jucării înghesuite în chip ingenios în orice colţişor liber al căruciorului. Continue reading Fauna parcului